Journal

Sâmbătă am dat pe la Tuborg Green Fest pentru a vedea Guano Apes. Am ajuns pe la sfârşitul prestaţiei celor de la Zdob şi Zdup şi, curajos, m-am aşezat la coadă la jetoane, unde am stat vreo 15 minute, după care, la fel de curajos, m-am aşezat la coadă la bere.



Citeşte mai departe: http://twitclicks.com/fyvn

După 4 ani de la ultimul album, Limp Bizkit încearcă să se reintegreze în peisajul muzical actual şi îi reuşeşte de minune. Dovadă stau concertele susţinute până acum în turneul Unicorns N’ Rainbows care i-a adus şi la Bucureşti în această seară.

Citeşte mai departe: http://s4h.ro/tc8v

Sâmbătă seară am ajuns la Atheneul Român, unul din obiectivele turistice trecute pe harta turistică a Bucureştiului. Obiectiv care se şi poate vizita, chiar gratis, dacă ai noroc să intri în posesia unei invitaţii la concertele de cameră. După un scurt slalom printre coloanele ionice şi puzderia de oameni venită să asculte concertul cameral susţinut de Orchestra Medicilor “Dr. Ermil Nichifor” sub bagheta dirijorului Iosif Ion Prunner, am ajuns în sala de concerte şi am avut norocul să găsim două locuri libere la lojă.

Pentru alerte legate de evenimentele viitoare ce se vor desfăşura sub cupola Atheneului, puteţi accesa site-ul Filarmonicii George Enescu şi vă puteţi abona la serviciul RSS pus la dispoziţoie. Prin acelaşi serviciu puteţi urmări comentariile userilor înregistraţi pe site referitoare la diferite evenimente care au avut loc. Dintre multele site-uri destinate instituţiilor culturale, site-ul filarmonicii pare a fi singurul ce încearcă să fie în pas cu moda web 2.0. În paralel cu acest serviciu va coexista şi clasicul forum.

Remarc cu tristeţe în rândul acestora chiar lipsa apropierii web 1.0 faţă de vizitatori: lipsa forumurilor, lipsa newsletter-urilor. Voi mai cunoaşteţi astfel de iniţiative în rândul site-urilor din aria culturală?

Revenind la concert, prima parte a constat în redarea Uverturii la Bărbierul din Sevilla de Rossini şi în Concerul nr. 2 pentru vioară şi orchestră de Paganini, concert ce a avut-o ca solistă pe Diana Jipa.

Dacă uvertura ne-a ţinut concentraţi asupra orchestrei, fiindu-ne cunoscută, nu acelaşi lucru s-a întâmplat şi cu prima repriză a concertului pentru vioară şi orchestră. Urechile noastre afone n-au putut asocia unele acorduri de vioară decât unor cântăreţi stradali neexperimentaţi. Spre fericirea noastră, celelalte două reprize ale concertului ne-au impresionat îndeajuns de mult încât am alungat plictiseala acumulată datorită incapacităţii noastre de a digera acorduri de vioară.

După o pauză de vreo 15 minute, timp în care ne-am zgâit ca nişte copii curioşi la frescele pictorului Costin Petrescu, fresce ce redau 25 episoade din instoria românilor, concetul a continuat cu Simfonia 1 de Beethoven. Nu am putut să nu remarc melanjul dintre clasic şi modern (ca stil de muzică şi ţinută asociată): tipul de pe ultimul rând, care cânta la clarinet, avea părul aranjat în codiţe rasta.

Concertul mi-a reamintit de orele de muzică din şcoala generală, ore la care profesoara de muzică încerca să ne facă să înţelegem mişcările din baghetă ale dirijorului. Sincer, n-am putut să îmi reamintesc nimic, oricât de mult m-am străduit să-l urmăresc pe maestrul Prunner!

Postul original AICI!

Scandal e puţin spus. Haos organizat e conceptul. S-au lăsat aşteptaţi băieţii din Armada (CTC, cedry2k, Carbon, aforic - proaspăt convertit la cultul FacemRecords, Nwanda) şi invitaţii lor sub warm-up-ul unui DJ care a ştiut să adune mere cu pere şi să pună de-un compot.

Nu mi-am dat seama când a început concertul decât după sunet, că de văzut nu mai vedeam nimic din cauza fumului.

Puştii proaspăt intraţi la facultate se îndemnau să meargă mai în faţă, lângă scenă, făcându-şi cu greu loc printre găliganii care deja se aşezaseră strategic şi-şi frecau ţigările de cei din jur.

Big up pentru copilul de lângă boxa din dreapta scenei, care s-a agitat tot timpul şi-a dat din cap pe ritmuri grele de hip-hop :)

Pregătiţi de asalt, plini de energie, CTC au făcut loc monologurilor fără negativ. Jupiter (aka Delir1c) a schimbat primul Biblia pe microfon, făcând o introducere la Episodul 3 din Jupiter a ucis melodia. În aceeaşi idee a urmat Doc cu un melanj criminal de versuri citite de pe foaie şi a finalizat Cedry2k, ca back-up pentru ceva dificultăţi tehnice.

DOC a Scăpat de sub control la propriu şi-a anunţat mixtape-ul combinând Călăul cu ceva material marca Guess Who.

Printre cele de mai sus, Bitză a introdus publicul în Sufletul oraşului prin featuring-uri cu Scânteie (care, între noi fie vorba, mai bine stătea acasă) şi Cedry2k, Aforic …

Aforic şi Dragonu’ au produs atacuri de panică printre pseudoalchimişti, iar Cedry2k a făcut un sumar în Alchimia Veninuluişi-a ars-o în tandem şi cu Pacha.

Carbon, Alchimistul, s-a ţinut bine de microfon şi şi-a ajutat camarazii ori de câte ori a fost nevoie, aducând pe scenă noi Specii de MC, lăsând loc şi lui VD pentru ceva bârfe despre târfe.

Din păcate, sunetul cam tare şi n-am putut să mă combin la versuri!

La platane şi laptop DJ Paul, alte efecte Prozac (nka Dj Hash)! Pentru imagini vizitaţi blogul Realbboys’.

Postul original AICI.

Îl invit pe Nai’gh’Ba de la DaHood nka Andrei Vulpescu, ex prezentator :) al emisiunii Şcoala vieţii de pe Antena 2, să facă o analiză amplă a refrenului de mai jos:

Nu vorbi fără să ştii,
Nu hali mereu ce auzi de la alţii.
BUG Mafia cu La Familia - Vorbe

Contextul aici!

Postul original aici:
http://profilvirtual.wordpress.com/2008/09/12/nu-vorbi/

Probabil succesul eOK i-a făcut pe mulţi să îşi dorească să facă ceva asemănător şi să şi câştige ceva din asta. Zilele trecute primesc o invitaţie să mă înscriu pe un site, unde îmi pot face un playlist cu muzica preferată şi mai mult de atât, în timp ce ascult pot şi vedea clipurile pieselor.



Dar vai … acelaşi lucru îl pot face şi pe YouTube, aşa că de ce mi-aş mai face incă un cont şi pe acest site care nu face altceva decât să afişeze clipuri postate pe YouTube? Faptul că pune la dispoziţie facilităţi drag and drop nu mă încântă cu nimic.

Citeşte mai departe pe ProfilVirtual

Fără live microblogging

Deşi speram să fac un pic live microblogging (SMS2Cirip.ro) a picat această posibilitate pentru că poate nu a mers sistemul celor de la cirip.ro sau poate pentru că după un anumit timp se dezactivează by default opţiunea.

La mulţi ani lui DJ Vasile de la nsk!

Oricum … am ajuns în jur de 18.30 când, la scena Dacia, NSK se confruntau cu ceva probleme tehnice. Am făcut un tur al scenelor, după care am dat pe la chioşcurile de unde se puteau cumpăra jetoane ce ţineau loc de bani în zona festivalului şi m-am întors la scena Dacia unde mai performau încă NSK.

Lume nu prea multă, dar cei deja strânşi acolo intrau în ritmurile electro ale trupei! Reuniţi după ceva timp, băieţii au fost acompaniaţi la percuţie de către Ati (blanoz distruzos), iar la voce de o tipă pe numele ei Mara -mişto tipa ca mişcare scenică şi voce. Invitatul lor special a fost MC Bean (Blanoz Distruzos) care a încântat publicul cu un dub reggae în picioarele goale ca Cesária Évora când a concertat la Bucureşti.

Hello Alanis people over there, hello party people over here!

După intervenţia lui MC Bean, am plecat spre scena Heineken, unde Apollo 440 deja îşi începuse show-ul şi cântau Stop the Rock. În formă solistul care a făcut un show mai mult decât bun. Puştoaicele se unduiau pe piesa nouă pentru fete :), un adult pop cu influenţe electro, cu versuri plânse.

Personal mi s-a părut că aduce puţin cu Portishead. Cam pestriţă din punct de vedere al vestimentaţie trupa. Finalul show-ului a însemnat Talkin’ ‘Bout Dub, piesă la care solistul a făcut o reprezentaţie la bară, după care a coborât în mulţime.

I feel like I wanna get high!

După concertul Apollo 440 şi câteva beri foamea a dat ghes aşa că am lăsat-o pe Alanis Morissette undeva în spate şi am mers să îmi potolesc foamea. După asta, am stat civilizat la coadă la autografe şi poze cu Cypress Hill, evident. Lumea deja se strânseseră buluc la scena Dacia unde era anunţată trupa Cypress Hill. Prestaţia trupei a întârziat vreo 10 minute din cauza aceloraşi probleme cu care s-au confruntat cei de la NSK. Another Body Drops e piesa cu care Cypress Hill a antrenat publicul după cele 10 minute de aşteptare.

Au urmat How I Could Just Kill A Man şi alte piese care au pus publicul în mişcare, cu mâinile în aer evident. După aproximativ 30 de minute, B-Real a lăsat microfonul în seama lui Sen Dog şi i s-a alăturat lui Bobo la percuţie timp de două piese în spaniolă (prima îmi scapă, dar a doua a fost Latino Lingo), apoi fumător sau nu, publicul a simţit la propriu aroma ierbii (s-a simţit slab în zona în care eram eu, dar s-a simţit, iar B-Real trăgea mai mult ca sigur dintr-o ţigară de foi, nu dintr-un joint, având în vedere faptul că nici măcar poştă nu l-a făcut!), pe hituri ca I Wanna Get High, Hits From The Bong, aromă care l-a chemat în show şi pe Dr. Greenthumb cu Bobo la backing vocals. La cererea publicului, Julio G, acest SubZero al trupei Cypress Hill (cunoscătorii ştiu la ce mă refer), a băgat negativul pentru piesa Illusions şi oamenii s-au lăsat purtaţi de val. Şi dacă lumea s-a vindecat după atâta tratament special, a fost cazul să o ia din nou razna pe Insane in the man brain.

Ţin să îl contrazic pe Piticu şi să îi spun că a luat parte la un show semi-live/semi-playback. De ce zic asta? Într-un moment când B-Real făcea pe răstignitul, cu microfonul în aer, vocea lui se auzea în continuare deşi se vedea clar că nu spunea nimic în microfon. Păcat de sonorizare care a reuşit să scotă publicul din atmosferă.

Şi pe final toată lumea s-a simţit ca Rock Superstars, cu chitări pe negativ … bineînţeles. Per ansamblu, mi-a plăcut prestaţia lor, aşa semi-live cum a fost ea.

Am zărit pe acolo pe Micky de la Şuie, un membru al OCS, Raku, Dj Dox, Buch - care cred că era parte din staff-ul festivalului -, Naig’h'ba … şi cam atât.

Între concertele favorite puteai băga un Silent Disco, un mic, o baie la spălătoria de bărbaţi, iar dacă după atâta atmosferă te lovea inspiraţia puteai să laşi un mesaj pe message board-ul Radio 21.

Textul integral plus imagini aici: http://profilvirtual.wordpress.com/2008/07/05/prima-zi-de-bestfest/[youtube]http://www.youtube.com/watch?v=Q38XRrsF6Ns&eurl[/youtube][youtube]http://www.youtube.com/watch?v=Q38XRrsF6Ns&eurl[/youtube]

eok e o clonă mai săracă dar … ok (acum se poate scrolla pe melodie, iniţial, această opţiune nefiind activă) a unor servicii deja existente de ceva timp la momentul în care eOK se lansa în varianta beta. Un astfel de serviciu este deezer, o clonă a …

Deezer este un serviciu de music on demand: dacă găseşti ceea ce cauţi bine, dacă nu, cauţi în altă parte. Deezer permite utilizatorilor ascultarea de muzică dintr-o paletă amplă de stiluri, precum şi posibilitatea de a embedui piesele preferate pe propriile bloguri/site-uri … sau chiar pe platforme de microblogging ca cirip.ro. Pentru a asculta muzică nu e necesar să te loghezi decât dacă vrei să îţi faci playlist-uri şi să le păstrezi pentru a le reasculta mai târziu.

Revenind în .ro, cineva m-a rugat să arunc o privire pe www.radiourionline.ro

Citeste mai departe: http://profilvirtual.wordpress.com/2008/06/15/muzica-online/